Psihologi, preoţi sau vrăjitoare? (Partea a II-a)
După cum vă spuneam anterior, o condiţie pentru a fi acceptat la un nou loc de muncă, era să te laşi examinat de către un psiholog. La etapa a doua a preselecţiei însă, când concurenţii au mai fost triaţi, în afacere s-a implicat şi o psihiatră.
Ca şi psiholoaga, şi psihiatra s-a arătat interesată în special de starea mea civilă, declarându-mi că dacă până acum nu sufăr de o boală psihică, în viitorul cel mai apropiat am toate şansele să mă pricopsesc cu vreo manie de toată frumuseţea. Şi, ca să prevină consecinţele, specialista mi-a recomandat cu toată seriozitatea să mă căsătoresc cât mai curând posibil. “Când te căsătoreşti şi apar copiii – îmi spuse ea pe un ton vibrând de emoţie – apar şi motivaţiile care umplu viaţa de sens. Priveşte în jur şi o să te convingi! Bărbaţi, dar şi femei, pleacă în Rusia sau la Italia ca să câştige un ban, să-şi crească urmaşii, sânge din sângele lor. Şi noi (alături de ea apăruse între timp o asistentă, care dădea din cap afirmativ la fiecare cuvânt al şefei) ne-am confruntat cu probleme mari când ne-am căsătorit şi a apărut primul copil. Mergeam la un magazin îndepărtat, după serviciu, în care se vindea pâine la un preţ mai mic, cu zece bănuţi mai puţin decât în restul magazinelor. Dar am reuşit totuşi să ne creştem copiii mari”, încheie ea triumfător privind complice la asistenta înduioşată până la lacrimi.
Nu m-am încumetat să le pun la îndoială competenţa şi profesionalismul (aş fi fost mai naiv decât ele dacă o făceam), şi le-am dat dreptate. Mai ales că urmează să ne mai întâlnim, şi mi-ar fi părut rău ca distracţia să se încheie prematur. Vreau să savurez şi eu o scenă, chiar dacă nu sunt un actor la fel de talentat ca şi ele, în care le voi declara că intenţionez să mă căsătoresc, dar cu o persoană de acelaşi sex. Oare şi în acest caz vor fi la fel de deschise dialogului? Căci la facultate nu au studiat nimic la temă. De fapt au studiat, la capitolul “boli psihice” sau “perversiuni sexuale”. Sper, totuşi, să nu mă interneze într-un ospiciu.

Dacă vrei să citeşti şi partea I-a, accesează:
http://enervant.wordpress.com/?p=2503&preview=true
1) multi se duc la Psihologie ca sa scape de matematica…nu-i condamn pana in momentul in care ei ii condamna pe altii.
2)te sfatuiesc sa te abtii, prefa-te ca esti hetero…minte…doar nu vrei sa ai neplaceri?fii mai destept ca ei
3)din lipsa de alte realizari unii oameni prefera sa faca pe eroii cu orientarea lor sexuala normala…cu familia lor etc. deci taci…vrei slujba..vrei sa fii lasat in pace? atunci fii cu adevarat pervers: spune ca esti hetero, ca vrei copii dar ca nu ai gasit sufletul pereche/ai fost parasit etc. destul ca acum datorita blogului dai de banuit(acuma iti pot vedea numele)
4)stiu ca oamenii pot fi foarte iscoditori, si despre mine au aflat unele lucruri, dar ascunde-te :esti moldovean, gay, te gandesti la sinucidere=>faci parte din cele mai discriminate 3 cat sociale..nu vreau sa te jignesc, vreau sa te atentionez…
Mai, si ce minunat e sa ai copii si sa-i lasi singuri in tara . Nu stiu in Mold cum e dar in Ro a crescut nr de sinucideri in randul copiilor/adolescentilor cu parinti plecati la lucru in strainatate…:(
Madonna, mi-a plăcut mult comentariul tău, dar totuşi pornirile sado-mazohiste sunt mai puternice uneori, aşa că nu ştiu dacă voi reuşi să mă abţin.
Oricum, mersi mult pentru sfaturi…
1)In primul rand cam multe filtre psi: competentele profesionale ti le verifica tot asa minutios?(totusi e normal sa te verifice dc esti sanatos la cap, mai ales dc slujba ppune stress sau responsabilitati mari )
2)N-am reusit sa vad partea 1
3)Mai spune cate ceva despre noua slujba in ce consta?
E un job obişnuit, legat de comunicare, doar că acum se dau toţi mari şi tari, dar sunt nişte snobi ordinari. Aşa cică ar fi acum la modă în Occident. E ceva nou, modern, cool. Măi, măi, măi…
Si inca ceva, deobicei astfel de oameni au impresia ca stiu totul din capul interlocutorului, e usor sa intuiesti ce vrea sa-i raspunzi; deci usor sa falsifici raspunsul, sa-i dai ce vrea si sa scapi…nu tre decat sa dai raspunsuri cu bun-simt…
Cam asta şi fac. Mă distrez pe cinste satisfăcându-le orizontul de aşteptare, adică le dau răspunsuri de “bun-simţ”…