Intelectuali sau manipulatori?

Am intalnit in ultimul timp un soi ciudat de intelectuali care incearca, folosindu-si tot potentialul, toate lecturile acumulate, sa convinga publicul ca, de exemplu, dictatorii care ne calaresc nu ar fi pericolul cel mai mare pentru democratie si libertate, ci dimpotriva, opozantii lor, care militeaza doar formal pentru valorile pomenite si care cand vor ajunge la Putere vor fi la fel, daca nu chiar mai odiosi. Aproape ca in povestea cu drobul de sare. Deci, ilustrii intelectuali nu scot nicio vorba despre dictatorii in functiune, dar ne bombardeaza si ne sperie cu informatie referitoare la necumsecadenia celor care intentioneaza sa acceada la guvernare si care au comis fapte abominabile intr-un trecut mai mult sau mai putin indepartat.

Totusi, de ce analistii traumati de trecutul personalitatilor pe care le evoca in orice postare, nu sufla niciun cuvant despre actualii dictatori. Caci pericol prezinta cei care detin puterea, organele de forta, Justitia. De ce m-as teme de cineva care a calcat stramb cu 20 de ani in urma, si nu de cei care ma pot extermina in orice clipa acum, fara sa lase nicio urma? Adica nu scoti niciun cuvant despre calau si vrei sa ti se soarba cuvintele ca unui profet si intelept din indepartatul Tibet?

Ce-o fi avand Puterea actuala atat de bun in ea incat unii intelectuali care se pretind disidenti si victime ale sistemului au doar cuvinte de lauda la adresa ei ori evita sa se pronunte la subiect, directionand atacul exclusiv asupra unei Opozitii slabite si anemice? Si dicursurile lor nici pe departe nu aduc a pledoarie de advocatus diaboli. Poate mai degraba de avocat nepoftit. E ca si cum un detinut cu capul sub ghilotina nu ar vedea cauza mortii sale in actiunile calaului ghidate de un judecator corupt aservit unui sistem criminal, ci in neintelegerile marunte cu vecinul provocate de partajarea si delimitarea unui lot de pamant.

Nu voi emite un verdict in cazul lor, nu stiu daca sunt platiti pentru discursurile certate cu logica sau daca sunt sinceri pentru ca, daca pretindem ca impartasim valorile democratiei, ar trebui sa-i acceptam in ambele ipostaze. La urma urmei, fiecare e liber sa-si castige cum vrea existenta, si de ce nu ar profita de o societate plina de natafleti manipulabili, care se alimenteaza cu simulacre in dauna realitatii brute si imediate.