A cui puţă e mai curată: a femeii sau a bărbatului?

M-a surprins şi amuzat modul în care problematizează unii jurnalişti, enoriaşii gusturile sexuale ale preoţilor, dar şi contactul lor cu propriul mădular. Deci, am citit azi un articol despre ultimul scandal (homo)sexual în care a fost implicat o sfântă mutră (nu mă voi obosi să dau link pentru că seamănă leit cu alte scandaluri de acest tip). După ca s-au plictisit să tot discute despre poziţiile pe care le prefera popa, despre cât de adânc obişnuia să-şi îndese penisul în gura partenerului şi să-şi verse sperma pe faţa lui, despre ingurgitarea ei, despre anal si oral, pasiv şi activ, despre manelele care le însoţeau orgiile şi incă multe alte amănunte picante, jurnaliştii şi-au amintit că, la biserica în care slujea Cassanova în rasă, ageazma din butoaie ar fi îngheţat, deşi asta n-are fi trebuit să se întâmple în niciun caz. Cauza a fost repede identificată. Licoarea sfântă a îngheţat pentru că a fost sfinţită, implicit compromisă definitiv şi ireversibil, de preotul preacurvar şi sodomit, căruia, O Doamne! atâţia credincioşi i-au pupat mâinile!!!

Să admitem că popa nostru nu s-ar fi delectat cu sexul anal si oral, şi ca activ, şi ca pasiv. Totuşi, ca şi orişice om normal, oricum e nevoit să pună mâna pe puţă de câteva ori pe zi când tre’ să-şi golească vezica. Şi chiar dacă îşi spală mâinile, doar faptul că pune mâna pe scârbavnicul mădular, n-ar trebui să ne facă mai circumspecţi atunci când ne repezim să-i pupăm mâna, folosită ca  suport pentru penisul său cât timp urinează?

Sau să luăm altă situaţie. Preotul nostru preferă mai degrabă femeile. Deci, e practic imposibil să nu se joace cu clitorisurile lor, cu fofolencele lor. De ce ar trebui să-l considerăm curat şi luminat în acest caz, pur şi luminos ca soarele? Puţa femeii e mai curată şi mai tămăduitoare decât a bărbatului? De ce nu invocăm şi exemple de astea greţoase când vine vorba de preoţi hetero, de ce nu strâmbăm cu dezgust din nas şi în aceste cazuri?